Saptamana trecuta am incercat cateva ceaiuri de la d’Oro Tea si m-am gandit sa va scriu despre ele. Am ales si de data aceasta niste sortimente simple, clasice (daca pot sa le spun asa) pentru ca in ultimul timp acestea sunt cele pe care le beau cel mai des. A trecut mult de cand n-am mai luat un ceai aromat sau combinat cu tot felul de plante. Va spun sincer ca, desi inainte imi placeau mult si ma incanta sa gasesc sortimente de tot felul, am devenit ceva mai rezervata si ma bucur mai mult de aromele simple, pe care le cunosc si imi plac. Variez aproape mereu pentru ca optiuni sunt multe chiar si la ceaiurile fara arome si adosuri.
Am avut, de exemplu, cu aceasta ocazie un ceai negru provenit din Nepal. Este un ceai tare, de dimineata, cu un gust puternic si clasic. Nu stiu daca l-as recunoaste intre alte ceaiuri negre dar de placut, imi place. Parca totusi un picut mai bland decat Assam-ul. Daca va uitati cu atentie, se si vede diferenta intre frunzulitele de ceai.
O alta noutate pentru mine a fost ceaiul mate despre care am citit si auzit multe dar nu il incercasem pana acum. Trebuie sa spun ca am avut o surpriza maricica si cu el pentru ca a fost foarte tare si l-am si baut pe la miezul zilei. Dimineata bausem deja o cana de ceai negru ale carui efecte s-au cumulat cu ale acestuia si nu mi-a fost prea bine. Stiam ca este o bautura stimulanta, energizanta, dar am subestimat-o. Asadar, ceaiul mate, desi pare inofensiv cu frunzulitele lui marunte si aroma nu prea puternica, este cu siguranta, tot un ceai pentru dimineata!
La polul opus se aflar rooibos-ul, ceaiul rosu care nu are teina provenit dintr-o planta africana, numai bun de baut seara la culcare pentru ca are efecte linistitoare. Mie-mi place mult si la gust, fiind diferit de majoritatea ceaiurilor prin faptul ca are o oarecare dulceata proprie.
Dintre toate ceaiurile incercate de mine de la d’Oro Tea, singurul care nu mi-a placut a fost ceaiul verde. De fapt, e gresit sa spun ca nu mi-a placut, mai degraba nu am gasit inca starea necesara pentru a-l bea. Am avut o perioada cand consumam numai astfel de ceaiuri verzi cu aroma puternica si dulceaga dar acum sunt intr-o alta “faza” ca sa-i spun asa. Este oricum un ceai ceva mai pretentios, care este usor de stricat daca nu respecti temperatura si timpul de infuzare.
Per total, ceaiurile de la d’Oro au fost o experienta placuta. Ma bucur ca am avut ocazia sa incerc ceaiul nepalez si mate si daca urmariti linkurile pe care le-am pus in text, veti vedea ca nici preturile nu sunt prea mari pentru acest gen de ceaiuri. Intre 8-11 lei pentru 50gr.
